Regasirea Discurilor Solare- Nicoleta Tudor (Recenzie)

A doua carte din Seria ”TRIUNGHIUL DE FOC” (vezi recenzie aici)

Cum am ajuns la carte?

Era fireasca selectia pentru ca nu sunt la prima descoperire a autoarei.

Aşa cum probabil ştiţi, cărţile Nicoletei Tudor se citesc uşor. Nu are un limbaj sofisticat şi nici împletiri de story-line-uri în care să te pierzi. Iar eu am citit-o dintr-o suflare.

Regăsirea Discurilor Solare cuprinde două părţi.

Într-o primă parte, autoarea ne prezintă idila unor personaje pe care le-am mai regăsit. Cuplul Natalia/Sebastian din primul volum il regasim in povestea  dintre Ilinca și Luca, a căror fiica era Carolina, alias Claudia.

 Este o relatare care cuprinde mare parte din carte, dar pe care eu, una, am savurat-o.

😃😃😃M-am amuzat cu descântecele tinerei fete Ilinca, zicându-mi în sinea mea "că nu o fi vreo nebună să le facă" citind romanul.😀😀😀

 Acum, nu ştiu, nu e niciun avertisment prin carte, dar eu v-aş zice să nu în cercaţi acasă vreun descântec sau vrajă de prin paginile cărţii. Cine ştie ce combinaţi! 😉😊😀

Aşadar, în prima parte... nimic despre discuri. Doar iubirea interzisă şi bulversanta dintre preotul Luca şi frumoasă vrăjitoare, Ilinca. Aceasta, rămânând însărcinată cu preotul, a trebuit să se mărite cu un bărbat brutal care a supus-o nenumărate chinuri fizice şi emoţionale, chiar şi violuri, descrise cu curaj, pot spune, de către autoare.

Din iubirea clandestină, rezultă Carolina, care, în viaţa actuală este Claudia ”Petrecăreaţa”, care-i moşteneşte mamei talentele vrăjitoreşti. Despre drama lor, nu va mai povestesc si eu.

Mi-a plăcut latura autohtonă, #VrăjitoriaRomânească, prezentată peste tot, din plin, pe întreg cuprinsul cărţii.

Autoarea nu ne-a dus în elemente de #înaltămagie, din prima, dar, în cele din urmă, a deconspirat puţin câte puţin, din puterile pe care protagonistele le dezvoltaseră.

În partea a doua, revenim în familia Brădulescu cea numeroasă, şi la #DiscurileSolare.

Aici gluma se îngroaşă, apar implicaţii politice, apar informaţii conform cărora, de la #Zamolxe, discurile au trecut şi prin epoca lui Ştefan Cel Mare, până şi la Hitler. Dar nu avem detalierea acestor interese asupra discurilor.

În această parte, Discurile se descoperă relativ uşor. Protagonista principală devine Claudia (fosta Carolina). 

De data aceasta, Claudia nu mai e deloc petrecăreaţa din primul volum. Chiar deloc! Aflăm despre ea că posedă daruri magice importante, precum Aerul şi Focul. Are premoniţii care o conduc familia în descoperirea a mai multor discuri.

În timp ce Claudia deblochează unul dintre discuri fixat într-un zid, este introdus în ecuaţie un personaj şi o poveste despre care nu ştim si nici nu aflam nimic: Remus, un arhitect. Claudia devine emotiva, pastreaza amintiri, etc.

 Cum era de asteptat, Familia Brădulescu atrage rapid noi pretendenţi pentru fetele ce fac parte din familie. CercurileSolare se regasesc, relativ usor, cu introducerea in scenă a unor vrăjitori negativi, se mai casatoresc cupluri, apar unele noi...

Autoarea nu sta degeaba! Se ingrijeste de toata lumea cu mult spirit matern. 

Prin urmare, gata! Avem discurile! Avem Pumnalul!

 Sa vedem ce va mai fi pentru ca, mi-a șoptit mie cineva, ca vom avea parte si de un volum trei: Cercul Vrajitorilor. Cred ca vom cunoaste, in final, pe toata lumea: ei si ele.

De abia astept!

Ce mi-a plăcut?

Povestea e frumoasă. Nu am mai avut elemente karmice că în primul volum, dar m-am bucurat de idila complicată din prima parte.

Mi-au plăcut recunoaşterea energiilor şi cum se identificau membrii Cercului Vrajitorilor. Cum se simţeau reciproc când se apropiau. Cum îşi simţeau puterile, unul altuia. Cum și le-au descoperit.

Autoarea s-a jucat cu elemente de magie precum portaluri magice. A manipulat spaţii şi timpuri.

Mi-a plăcut introducerea elementelor naturii. că fiecare vrăjitor aparţinea unui element, dar aş fi vrut să fi pus mai mult accent pe aceste detalii.

Se mărește numărul persoanelor care s-au alăturat familiei Brădulescu şi protecţiei acesteia. 

😀😃 La un moment dat mă întrebam ce capacitate are acea casă, unde și cum locuiesc atâtea persoane. 😊Totuși, zambesc in sinea mea, observând modul matern in care autoarea  gaseste cate un rost fiecarei fete, cum ii aseaza pe toti la masa si la casa lor. Imi indica mult din felul de a fi al Nicoletei Tudor si din notiunea de familie in care, probabil, a crescut.

Chiar dacă am citit volumele la diferenţă de 3 luni, eu nu m-am pierdut în multitudinea personajelor, pentru că de la început, din primul volum, am creat o mică reţea genealogică şi am înţeles care şi cu care. Îmi este greu să înţeleg dacă cititorilor le va veni uşor să se familiarizeze cu întreg neamul Brădulescu.

Am avut si mici pasaje neintelese, dar care nu m-au incurcat.

Nu am înţeles cum de Anghel, unul din vrăjitorii "întunecaţi" deţinea un cerc încorporat în propriul corp, ca pe un implant metalic, dar in #fantasy e posibil orice.

În carte avem de-a face cu două laturi care nu se prea combina: în prima parte a cărţii e accent major pe religie şi cu aspecte puternic religioase, în partea a două intrăm mult în magie, chiar apariţii demonice, dar şi cu detalii religioase.

  Daca ar fi sa acord un minus?

La un moment dat Iustin a devenit Iulius, în vreo câteva rânduri. Tirajul acesta a avut cateva greşeli de editare. Acord, pentru astea, 4,5 💙💚💛💜.

Recomand?

Evident! Cu drag! Avem #MagieAutenticăRomânească. Avem #EtnicFantasy 

 Nicoleta Tudor este una dintre autoarele favorite de la Libris si este intotdeauna o alegere sigura pentru un roman usor si plăcut.

Ne revedem, cu siguranță, la volumul trei din serie. 

Pe toate celelalte, până atunci, le găsiți la:

Editura: Librex Publishing

Pagini: 271

Ana aparitie: 2020, aprilie

 Recenzia primului volum, Triunghiul de Foc, o gasiti aici.